In Apararea lui Cartu

Cata inversunare si martirizare a lui Cartu in presa romaneasca. Ce sa spun - a stricat imaginea Romaniei. Pai imaginea e ultima problema a Romaniei. Cu fondul ce facem, monser? Ca niciodata nu am auzit sa zica cineva ca avem probleme de fond. Cu atat mai putin sa se preocupe serios de acestea. Intotdeauna avem probleme de imagine noi. Poate sa fie duhoarea cat de mare ca niciodata nu vom folosi un sapun,fie el si din ala ieftin, de casa. Intotdeauna vom cauta sa dam cu cat mai mult parfum ca sa acopere mirosul de transpiratie - daca se poate si cat mai scump.


Cartu e ultimul vinovat aicea. S-a enervat si a bagat un picior in plexiglasul ala nenorocit din exasperare. Exasperarea vine din faptul ca a incercat ceva, a pus suflet. Atat cat poate s el - mai cu autobaza, mai cu treningul pe el.

                                      

Nimic despre managementul falimentar: transferurile tuturor expiratilor din Portugalia si Italia, despre manevrele cu arbitrii.

L-au gasit ei repede vinovat pe Cartu ca e imbracat in trening si sparge geamuri.
Ce sa faca Sorinaccio - sa intre pe teren sa joace? Probabil ar vrea dupa cum se vede, dar e prea tarziu sa mai fie legitimat la 55 de ani.
Cum sa fii altfel decat exasperat cand fotbalul adevarat - cel de pe vremea Craiovei Maxima a lui Cartu a fost cumparat de toti securistii, comunistii si bisnitarii de atunci. Gestul lui Cartu este perfect firesc. Prefer sa fiu injurat laolalta cu e decat sa ma bat pe burta cu groparii fotbalului romanesc.

La noi nu se mai joaca fotbal adevarat cam de vreo 10 ani. A fost confiscat de Dragomir, Becali, Borcea sau Paszkany. Echipele sunt doar jucariile lor - nu mai sunt demult ale noastre, ale suporterilor sau iubitorilor fotbalului. Nici nu stiu daca au fost vreodata.

by Aceto Balsamico