Cupa Turciei: Galatasaray - Denizlispor 3 - 1

Cupa Turciei este o competiţie cu un regulament stupid. Se joacă într-un sistem de grupe, o regulă care ucide spiritul Cupei – o competiţie cu meciuri eliminatorii prin natura sa. Farmecul său vine tocmai din şansa acordată echipelor mici care vin de nicăieri şi pot ajunge până în finală – aşa cum s-a şi întâmplat recent în Franţa sau Germania. În culise se zvoneşte că acest sistem a fost impus la presiunile echipelor mari,mai ales Fenerbahçe, care nu a cucerit Cupa de 23 de ani.

Denizlispor este liderul ligii secunde, neînvins de o lună. Tânarul şi ambiţiosul lor antrenor, fost jucător la Galata, a pus promovarea pe primul plan şi a odihnit titularii.

Deobicei în meciurile de Cupă,mai ales contra rezervelor unei echipe de ligă secundă, fie ea şi lider, într-un meci care nu e decisiv – se utilizează rezervele. Galata a început surprinzător cu titularii . Apoi Lorik Cana a fost folosit ca fundaş central, deşi este închizător de meserie.
Hagi vrea să cunoască mai bine echipa şi experimentează jucătorii pe posturi diferite. La fel Sabri şi Pino au trecut pe alte poziţii după schimbările efectuate de-a lungul meciului.
Probabil nu a vrut nici să rişte un rezultat acum, la început de drum.Este straniu totuşi că a lăsat trei fundaşi centrali pe bancă pentru Cana, retras tocmai din compartimentul-problemă al Galatei. Doar ce ne bucurasem meciurile trecute că problema s-a remediat.

Este absolut necesar ca Galata să cumpere un închizător cu ceva calităţi tehnice. Partea defensivă a mijlocului este rana deschisă a Galatei de 3 ani încoace. E adevărat că acest fel de jucători sunt greu de găsit în general,nu doar în Turcia. Liverpool l-a dat pe Xabi Alonso la Real Madrid pentru 40 de milioane de euro, crezând că face o afacere. Rezultatul a fost însă dezastruos – practic această decizie i-a fost fatală lui Benitez. Aducerea lui Davids la Barcelona într-un moment critic al construcţiei echipei a fost decizia fără de care nu ar mai fi existat astăzi Barcelona tiki-taka. Din păcate Rijkaard nu a reuşit să insiste suficient pentru acelaşi lucru şi la Galata, iar acum a fost demis.
Revenind la meci – Gimbom a dominat partida, lăsând impresia că dacă ar insista – ar face scor. Însă experimentele lui Hagi, lipsa automatismelor a generat incoerenţa sau lentoarea execuţiilor. Ba chiar şi Denizli a ajuns periculos în careul lor de câteva ori şi a reuşit să şi marcheze dintr-un corner.

Alte lucruri pozitive ar fi revenirea lui Kewell,care jucând tot mai des îşi poate reintra în formă. Elano a fost folosit pe postul de la Manchester City – mijlocaş central ofensiv şi s-a văzut că acolo îi este locul. De altfel a şi marcat. Iar eterna speranţă, Aydın Yılmaz, a jucat binişor – contra unei echipe mult sub nivelul lor – e adevărat. Pino, în schimb, a jucat excelent,a fost foarte activ, un pic egoist, a ratat mult, dar a reuşit o dublă. Tot la capitolul câstiguri este Emre Çolak (19 ani), produs al Galatei. A jucat cu multă încredere în sine – iar incursiunea sa finalizată cu o centrare l-a ajutat pe Pino să dea un gol din voleu de generic.

Un meci util pentru Hagi – a avut ocazia să îşi limpezească ideile asupra jucătorilor. Deasemenea pentru cei întorşi la prima echipă dupa accidentări a fost un prilej ideal de reintrare în formă fizică şi relaţii de joc.
Cu fiecare meci în plus vom vedea un Galatasaray mult mai coerent şi mai puternic.

Hagi ar trebui să ştie deja cam cine rămâne în echipă şi pe ce post anume, cine pleacă şi mai ales unde este nevoie de întăriri. Eu spun mijlocaş defensiv tehnic gen Pirlo şi un atacant de careu autentic - Traore ar fi bun. Iar în funcţie de ofertele venite pentru Servet – un fundaş central. Eu oricum l-aş da afară pe Servet pentru comportamentul său neprofesionist, dar asta e o altă poveste.

Deocamdată prioritară este depăşirea situaţiei cu pierderi minime.Pauza de iarnă va fi decisivă.
Galatasaray

Ufuk Ceylan 6, Sabri Sarıoğlu 6, Lorik Cana 6,5, Servet Çetin 6, Insua 5,5, Barış Özbek 6, Aydın Yılmaz 5,5 (‘46 Ali Turan 5,5), Ayhan Akman 5,5, Elano 6,5 (‘76 Mehmet Batdal 6), Kewell 6 (‘68 Emre Çolak 6,5), Pino 7.

Denizlispor

Yakup, İsmail Konuk, Braga, Roberts, Ali, Levent, İsmail Baydil (‘89 Erhan Kartal), İbrahim, Koffi (‘72 Yasin Çakmak), Murat, Okan (‘51 Serdar Eylik)


By acetobalsamico